Ultima zi de vară. Soarele încă e darnic. În autobuz e o atmosferă semi letargică. Toți sunt pe telefoane. O doamnă se joacă, un băiat scrie un mesaj. Mulți băieții sunt cu căști și îmi aduc aminte cum, acum 10 ani, prietena mea îmi enumera cum poți face cunoștință cu cineva în transportul public, din toate mi-a rămas în minte cea cu ajutorul unei cărți: când citești o carte ținându-te de o bară rogi pe persoana cu care vrei sa faci cunoștință să îți întoarcă pagina. eReader-ele nu au înlocuit complet cărțile, deseori mai văd tineri citind cărți în autobuz, însă din păcate cred că rar ar putea ruga pe cineva să le întoarcă pagina - sunt prea mari șansele ca cel de alături să fie cu căști.
Privesc o tânără frumoasă cu nas proeminent roman și mă întreb de ce încercăm să încadrăm frumusețea în tipare, când ea poate lua o infinitate de forme inedite.
A început să cânte în autobuz I've had the time of my life. Piesa din filmul Dirty Dancing sună un pic ironic, dar și optimist, în această dimineață pentru mulți care merg acum la serviciu.